Despre proiect
Poluarea apelor
Stiri
Pentru un rau curat
Galerie foto
Forum
Cine se implica
Informatii utile
Contact
Poluarea apelor Stiati că...
În media
   
Stiati că...


  • Sticlele de plastic nu se biodegradează complet niciodată; se descompun în granule care sunt mâncate de diverse vietăţi ca peşti, păsări sau viermi, şi rămân în stomacul lor până mor.

  • Pungile de plastic dispar în aproape 30 de ani.

  • Plasticul reprezintă 11% din totalul deşeurilor domestice.

  • O tonă de plastic înseamnă 20.000 de sticle de 2 litri sau 120.000 de pungi.


  • O cutie de aluminiu dispare natural în 100 de ani.

  • Folia de aluminiu reciclată este folosită pentru a face componente pentru maşini noi.

  • Cutiile şi foliile de aluminiu reprezintă cam 2% din deşeurile domestice ca volum, dar aproape 25% din deşeurile reciclabile.

  • Gunoaiele de pe cursurile apelor ca ace, cioburi sau deşeuri toxice pot fi periculoase pentru oameni şi animale.

  • Cojile de banane şi cotoarele de mere dispar în 2 ani.

  • Mucurile de ţigară dispar în 2 ani şi conţin chimicale periculoase.

  • Gunoiul dăunează vieţii sălbatice şi calităţii estetice a mediului.

  • Uniunea Europeană aruncă 1,3 miliarde de tone de gunoi pe an. Din această cantitate 40 de milioane de tone sunt deşeuri periculoase. O statistică a Agenţiei Europene pentru Mediu arată că aceste cantităţi înseamnă 3,5 de tone de gunoi aruncate anual de fiecare cetăţean european. Mai mult, un studiu al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică arată că între 1990 şi 1995 cantitatea de gunoi european a crescut cu 10 procente iar până în 2020 am putea produce 45% mai mult gunoi.  Ce face Europa cu acest gunoi? Majoritatea acestor cantităţi sunt incinerate sau aruncate în gropi special amenajate. Aceasta reprezintă o practică aplicată la mai mult de 67% din deşeuri. Problema este ca nu este o practică 100% „curată”. Incinerarea gunoiului poluează aerul iar gropile de gunoi, nu numai că ocupă bucăţi mari de teren dar produc dioxid de carbon şi metan, poluând aerul, precum şi apa şi pământul cu chimicale şi pesticide.
    Sursa: Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, Comisia Europeană.

  • În anul 2007 în România s-au înregistrat 82 de poluări accidentale, din care 49 cu produse petroliere, 15 cu substanţe organice, 8 cu produse de origine anorganică şi 10 poluări de altă natură.
     Producerea de poluări accidentale se explică atât prin neglijenţa manifestată de unii operatori economici în timpul desfăşurării proceselor tehnologice cât şi prin lipsa retehnologizării proceselor tehnologice din unele unităţi industriale (66%), spargeri de conducte de transport produse petroliere datorită furturilor de combustibil sau uzurii acestora (12%), scurgeri pluviale din zone infestate. Fenomenele meteorologice periculoase (ploi torenţiale, alunecări de teren) au contribuit în mică măsură  la poluarea apelor râurilor (2 poluări)
    Din totalul poluărilor din anul 2007, 20%  provin din surse neidentificate, 12% s-au produs pe Fluviul Dunărea, iar 8% au dus la mortalitate piscicolă.
    Din analiza poluărilor accidentale cu produse petroliere (60%) este semnificativ faptul că 43% provin din surse neidentificate şi apa de santina.

  • Pentru fabricarea unei tone de hârtie obişnuite se folosesc între 2 şi 3,5 tone de lemn, adică sunt tăiaţi aproximativ 20 de copaci. Prin reciclarea unei tone de hârtie sunt salvaţi 17 copaci.
    La reciclarea hârtiei se foloseşte mai puţină energie şi apă decât la fabricarea hârtiei din arbori ?
    Reciclând hârtia salvăm pădurea... iar pentru fiecare tonă de hârtie reciclată se economisesc 30.000 litri apă, consumul de energie este redus cu aproximativ 25%, iar poluarea atmosferică cu 80%, motiv pentru care reciclarea hârtiei şi a cartonului este foarte importantă.
    În urma activităţilor umane rezultă o cantitate enormă de deşeuri, din care 40% sunt doar deşeuri de hârtie.