Despre proiect
Poluarea apelor
Stiri
Pentru un rau curat
Galerie foto
Forum
Cine se implica
Informatii utile
Contact
Poluarea apelor Stiati că...
În media
   
În media

Capace de W.C., peturi si jumatati de computere curg pe Dambovita, dinspre Bucuresti


18 Iulie 2008, Gandul

'Nu mai mananc in viata mea peste din Dambovita', s-au jurat localnicii din Popesti-Leordeni
Seful Apelor Romane viseaza sa curete raurile prin dezbateri si campanii
Cateva zeci de voluntari au pescuit joi pe raul Dambovita cutii de televizoare, capace de W.C.-uri, peturi, jumatati de computere, pantofi, moloz din constructii si bucati de cauciuc. Actiunea a fost organizata de Administratia Nationala Apele Romane (ANAR) si Holcim. Voluntarii s-au oprit la intrarea in Popesti-Leordeni si intr-o ora au strans saci intregi de gunoaie de toate felurile. 'Nu m-am asteptat ca o sa gasesc asa ceva. Dintr-un singur loc, am strans gramezi imense de gips, carton, piese de calculatoare si ambalaje de dulciuri.
Pe orice mal, daca batatoresc putin pamantul, suna a pet', ne-a spus Maria, una dintre voluntare. Colegul ei, Andrei, a strans o adevarata colectie de pahare, sarme, pungi de plastic, polistiren, cioburi de gresie si casete vechi. 'Cand am aflat ca va trebui sa ecologizam partea asta a raului, mi-am zis ca n-o sa avem mare lucru de curatat, mai rau ca in Delta n-are cum sa fie. M-am inselat, e mai rau', zice unul dintre angajatii Holcim.
Cativa metri mai incolo, cu gunoiul la nas, cativa pescari se chinuiau sa prinda carasei. 'Chiar daca-i scot din Dambovita, sunt buni la gust. imi convine cand e raul nitel poluat, ca-i pescuiesc mai repede asa. Cand e mai limpede, fug mai repede', zice un pescar de pe margine. Cand au vazut muntele de gunoaie strans de voluntari, localnicii din Popesti-Leordeni s-au inchinat: 'Nu mai mananc in viata mea peste din Dambovita'.
Amenda nu mai sperie pe nimeni
Dar ce solutii au gasit autoritatile pentru a descuraja murdarirea raurilor? in loc sa propuna amenzi mai mari, seful ANAR, Marius Postelnicescu, ne-a vorbit senin despre solutii ca: seminarii, campanii de constientizare, ba chiar organizarea unor 'tabere de creatie pentru tineri, ca sa le schimbam mentalitatea prin concursuri de pictura sau arte plastice, pe teme de mediu'. Apoi a pomenit despre lansarea unui spot national care sa indemne populatia sa pastreze apele curate. Spotul, a adaugat directorul ANAR, va fi un fel de 'trezire la realitate'.
In ceea ce priveste amenzile, Marius Postelnicescu a recunoscut ca de multe ori inspectorii dau sanctiuni degeaba. 90% dintre poluatorii amendati contesta in instanta amenda. De cele mai multe ori castiga, scapand basma curata. Amenda contraventionala se transforma in avertisment sau se claseaza. 'Mai nou, unii patroni prefera amenzi penale fiindca asa au sanse mari sa primeasca NUP. Mai convenabil decat sa plateasca o amenda', a adaugat Marius Postelnicescu. Cea mai mica amenda pe care o poate percepe un inspector ANAR poluatorilor este de 10.000 de lei, iar cea mai mare, de 80.000 de lei.

Consiliul Europei: Marea Neagra, supraexploatata si poluata, este aproape de un dezastru ecologic


de R.M. HotNews.ro


Marţi, 24 iunie 2008

Parlamentarii Consiliului Europei au avertizat luni tarile riverane Marii Negre asupra riscului unui dezastru ecologic, din cauza supraexploatarii resurselor si a poluarii. Ei au cerut mobilizarea generala a statelor din zona, pentru a preveni un astfel de dezastru.

Potrivit documentului citat, industrializarea oraselor de coasta, activitatea portuara si deversarea de substante toxice si radioactive in mare "au creat o poluare fara precedent", informeaza AFP.

Parlamentarii au adoptat un text prin care incurajeaza statele riverane - Bulgaria, Georgia, Romania, Rusia, Turcia si Ucraina - sa isi intensifice cooperarea.

In fiecare an, Dunarea deverseaza in Marea Neagra 280 de tone de cadmiu, 60 de tone de mercur, 4.500 tone de plumb, 6.000 tone de zinc, 1.000 tone de crom si 50.000 tone de hidrocarburi.

Si celelalte rauri care se varsa in Marea Neagra deverseaza mii de tone de cadmiu, cupru, plumb, zinc, nitrati si fosfati.

Congresul puterilor locale si regionale ale Consiliului Europei doreste sa creeze, in septembrie, o euroregiune a Marii Negre care ar trebui sa favorizeze o dezvoltare durabila in regiune.

Cele sase state riverane au ratificat, in 1992, Conventia privind protejarea Marii Negre printr-un control mai eficient asupra poluarii, prin reconstructie si prin conservarea resurselor, dar eforturile sunt considerate insuficiente pana in prezent.


Gorj: albiile si malurile raurilor "inundate" de gunoaie

Ziare.com


Luni, 03 Martie 2008
Gunoaiele de pe albiile raurilor din Gorj sunt un pericol pentru localnici, acestea fiind un focar de infectie si in aceleasi timp un pericol de inundatii, din cauza blocarii albiilor, transmite Realitatea Tv.

Primariile din judet nu curata mizeria, iar acolo unde o fac, se aduna la loc peste noapte. In multe localitati, edilii au fost deja avertizati de reprezentantii Prefecturii si daca nu vor lua masuri peste doua saptamani vor fi amendati.

O echipa a Prefecturii a constatat luni ca in unele localitati din judetul Gorj, malurile raurilor s-au transformat in locuri periculoase de depozitare a gunoaielor.

Nici santurile care ar trebui sa asigure scurgerea apei de ploaie nu sunt intr-o stare mai buna.

Primaria din Telesti a fost amendata cu 75.000 de lei, anul trecut, pentru ca nu curatase cursurile apelor din localitate.

Prefectura Gorj va incepe din 15 martie sa-i amendeze pe primarii care nu au curatat albiile si malurile apelor.

hotnews.ro

Sambata, 24 Noiembrie 2007

Apa, atentat la sanatate

Indicatorii de calitate a apei din raurile Crisul Negru si Crisul Repede arata ca poluarea creste in fiecare an. Din cauza faptului ca strabat mai multe orase, sursele de poluare se inmultesc cantitativ si afecteaza grav acele zone, care in trecut erau nepoluate, cum sunt cele de munte.

Supravegherea calitatii apei celor doua rauri de catre institutiile abilitate este insuficienta. Aspectul mai grav este ca, in disconcordanta cu agravarea problemelor, autoritatile nu fac fata. In acest fel, monitorizarea nu creste, ci se reduce.

Motivele sunt clare, si anume, exploatarea irationala a padurilor, lipsa infrastructurii privind alimentarea cu apa potabila si tratarea apelor uzate menajere, lipsa unui sistem de tratare a deseurilor. In mare parte problema este de ordin moral.

Multi oameni nu pot renunta la vechile obiceiuri de a arunca resturile menajere la marginea gradinilor, a satului, pe malul apei. Acest lucru are un impact mare asupra solului si apei.

Fantanile arteziene care incanta mereu privirile oamenilor, in special celor mici, sunt si ele o sursa de poluare. In judetul Bihor sunt 32 de fantani arteziene publice. Sunt periculoase pentru sanatatea cetateanului deoarece emit o cantitate mare de amoniac si clor.

Sub aspectul poluarii apelor, la capitolul depozitarea deseurilor, Bihorul este catalogat o zona critica, alaturi de Hunedoara, Dolj si Gorj. Conform rapoartelor Ministerului Apelor si Protectiei Mediului (MAPM), bazinele hidrografice din judetul Bihor sunt poluate in cea mai mare parte de agentii economici.

Este vorba de "SC European Drinks SA Rieni, SNP Schela Petrol Suplacul de Barcau, EM Bihor Stei, prin decantare si apa mina Nucet, RAGCL Oradea iazuri biologice, SC Petrolsub SA Suplacu de Barcau, Sinteza SA Oradea". Conform rapoartelor APM Bihor, "calitatea apei potabile din Oradea este de 87,5%".

 

 

Miliarde date pe ape


GREEN REPORT

22.08.2007

1,36 de miliarde de euro pe an vor cheltui autoritatile romane pentru imbunatatirea calitatii apei. Bucurestiul este cel mai mare poluator din Romania. Pentru corectitudine, facem precizarea ca raul Dambovita, in aval de Capitala, e cel mai murdar rau din tara. Am subliniat murdar pentru a nu se face confuzie intre rau degradat si rau otravit. Bucurestiul nu varsa in rau substante toxice. In sectiunea Budesti (in aval de Glina, la confluenta Dambovitei cu Argesul) se inregistreaza depasiri de circa 4 ori ale limitelor admisibile de calitate la oxigen dizolvat, ale consumului biochimic de oxigen, consumului chimic de oxigen, compusilor cu azot si fosfor total. In aval de Bucuresti, Dambovita e considerata rau de categoria a V-a de calitate (cea mai mare treapta de degradare a apei; pentru comparatie, apa de calitatea I, apa "curata", este apa de izvor.) 

Pana in 2015, toate cursurile de apa din Romania trebuie sa atinga "starea buna a apei" - treapta a II-a calitativa. Din investitiile de 19 miliarde de euro, care trebuie, pana 2018, derulate in sectorul ecologizarii apelor, 15 miliarde sunt pentru realizarea lucrarilor de infrastructura de apa si apa uzata. In prima etapa, pana in 2010, toate orasele mari - de peste 100.000 de locuitori - trebuie sa aiba statii de epurare modernizate. Din cauza necesarului investitional foarte mare, Bucurestiul are un termen de conformare mai lung, pana in 2013, cand se vor incheia lucrarile la Statia Glina. 

In total, sunt 33 de proiecte de modernizare a acestor statii de epurare a apelor pentru orasele mari, cu o valoare de peste 1,25 miliarde de euro. Statia de la Glina are nevoie de aproape 250 de milioane, deci in jur de 20% din totalul investitiilor. 29 dintre cele 33 de proiecte sunt deja in derulare, potrivit Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor. Pentru celelalte patru exista pregatite proiectele de finantare, urmand ca Bruxelles-ul sa-si dea acordul asupra lor. Intre 2010 si 2015 exista o a doua etapa, pentru orasele de peste 10.000 de locuitori. Un curs de apa se "curata" in aproximativ doi ani. Teoretic, in 2015, inclusiv Dambovita va fi un rau curat. Autoritatile au prevazut, drept masura temporara de epurare a raului, ca instalatiile Statiei Glina sa fie date in folosinta pe masura ce sunt construite. Apa trece prin trei faze de curatire: mecanica, biologica si tertiara. Tehnic, singura modalitate de reducere este ca, dupa finalizarea fiecareia dintre cele trei instalatii, apele sa fie trecute prin etapa respectiva de epurare. "Pe mine, ca minister, ma intereseaza doua lucruri: sa asigur populatiei apa de buna calitate, si la sursa, si acasa, si sa ating starea buna a apei. Sa creez pentru apa starea necesara dezvoltarii biodiversitatii. Intre 2010 si 2015 exista o a doua etapa, pentru orasele de peste 10.000 de locuitori. Şi am inceput deja sa pregatim proiecte, mai ales pentru zonele sensibile, cum sunt cele vulnerabile la nitrati proveniti din agricultura, zonele in care apa din fantani nu e potabila sau zonele din ariile limitrofe regiunilor protejate, pentru a evita poluarea habitatului ocrotit." Lucia Ana Varga, secretar de stat in Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor.

Ziua de Constanta: Poluare pe Canalul Poarta Alba - Midia Navodari


15.01.2008

Reprezentanti ai Administratiei Canalelor Navigabile a semnalat la dispeceratul Directiei Apelor Dobrogea Litoral producerea unei poluari cu titei. Incidentul s-a produs in portul Ovidiu, pe canalul Poarta Alba - Midia Navodari si a provenit de la o conducta veche ingropata. Pata de titei s-a intins pe o lungime de 200 de metri si o latime de 5-6 metri. O echipa de inspectori din partea Directiei Apelor Dobrogea Litoral s-a deplasat, ieri, in zona afectata de poluare. Pentru indepartarea peliculei de titei, firma de depoluare SC Oil Depol SRL a actionat cu materiale biodegradabile si substante absorbante.

Pericol de poluare pe Dunare

Adevarul

 
15.02.2008


Agentia pentru Protectia Mediului din judetul Mehe­dinti monitorizeaza fluviul Dunarea in dreptul localitatilor Gogosu - Balta Verde, in urma unei poluari accidentale cu substante chimice produse saptamana trecuta.
Directorul Agentiei pentru Protectia Mediului din judetul Mehedinti, Dan Mihai Budu, a declarat ca, in perioada 5-11 februarie a.c., de pe platforma industriala a combinatului chimic din localitatea sarbeasca Pancevo s-au semnalat scurgeri de produsi cu fosfor si SO2.
Din aceasta cauza, au­toritatile judetene responsabile cu protectia mediului au intrat in alerta si au decis ca la fiecare 24 de ore sa efectueze masuratori privind calitatea apei, informeaza Rompres. "Intrucat fosforul are proprietati higroscopice, el nu a putut fi, deocamdata, depistat, dar s-au identificat alte substante.
Laboratorul nostru mobil se afla in zona si continua prelevarea probelor si testarea acestora", a precizat Dan Mihai Budu.
Potrivit acestuia, lu­cratorii APM si ai Sistemului de Gospodarire a Apelor din Mehedinti sunt pregatiti sa actioneze cu substante biodegradabile, in cazul in care rezultatul analizelor de laborator va fi in masura sa demonstreze faptul ca substantele deversate accidental in apele Dunarii pot pune in pericol calitatea mediului in­conjurator, informeaza aceeasi sursa.


Poluare cu cianură în apele râului Săsar, după ce o conductă a Remin s-a spart


MEDIAFAX – Baia Mare

28.08.2007


O conductă de transport a sterilului de la flotaţia centrală din oraşul Baia Sprie s-a fisurat, marţi dimineaţă, şi zeci de metri cubi de apă reziduală cu conţinut toxic, inclusiv cu cianură, s-au scurs în apele râului Săsar, până la această oră nefiind cunoscută amploarea poluării.
Localnicii au fost cei care au anunţat autorităţile de mediu şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Maramureş că o conductă de minereu steril de la o mină din Baia Sprie s-a fisurat şi resturi reziduale rezultate din prelucrarea minereului de steril, inclusiv cianură, s-au deversat în apele râului Săsar.
La faţa locului a sosit şi o echipă de intervenţie a companiei Remin, care este proprietara conductei, dar aceasta nu a reuşit să oprească scurgerile de substanţe toxice. Reprezentanţii Remin au făcut o improvizaţie, învelind conducta cu o prelată pe care au legat-o cu sârme. În continuare ei se află la faţa locului şi încearcă să acopere fisura.
Conducta respectivă urma să fie transportată la iazul de decantare de la Bozânta şi avea în conţinut şi resturi rezultate din prelucrarea minereu de steril, inclusiv cianură.
Lenuţa Trif, inspector în cadrul Agenţiei pentru Protecţia mediului Maramureş, a declarat că va propune amendarea companiei Remin, atât pentru neanunţarea incidentului, cât şi pentru poluarea mediului.
Ioan Nechita director tehnic la Remin Baia Mare a declarat, marţi, că apele deversate în râul Săsari în urma fisurării conductei de transport a sterilului nu prezintă pericol pentru mediu.
" Nu conţin reziduuri de flotaţie şi nici cianuri. Nu se poate vorbi de o poluare pentru că apele erau neutralizate, iar activitatea de flotaţie era oprită încă din 2003", a spus Ioan Nichita.
Lenuţă Trif inspector în cadrul Agenţiei pentru Protecţia mediului Maramureş a contrazis declaraţiile oficialului de la Remin şi a afirmat că în urma incidentului se va dispune amendarea companiei "cu câteva sute de milioane de lei vechi". Ea a precizat însă că poluarea nu va avea efect transfrontalier ci doar unul local.